﻿Sambata                                                                                                                   5 Juliu 1847
                                                           GRECIA-TURCIA
       CONSTANTINOPOLE , 10 jun. st.n. Jurnalulu de aci tractéza difernti’a turco grecesca totu intru un’a ca un lucru pre in midilocirea Principelui Metternich de totu impacatu . Ci Musurus , cum se aude , totu nu va remané in Atena , ci se va rechiamá, precum neci cà se pote almentrea . Inca si revocarea lui Sir Edmundu Lyons se dice a nu fi departe .


Sambata                                                                                                                 30 Augustu 1847
                                                          GRECIA-TURCIA
        ATENA , 8 aug. st.n. Desbinarea cu Port’a in minutulu acest’a se pare a fi mai neplecuta ca ori candu. Despre ce aici de la innceputu nu s’a indoitu nimene, cumca adeca Port’a dein partesi, ca si Mussurus, aru fi numai strumentulu sier bitoriu a intrigei anglesci, aceca o aretà chiaru, cursulu mediatiunei austriace in Constantinopole, al carei resultatu sta acum desfasiuratu inaintea ochiloru a tota lumea. Port’a se prémarea cu a sa impacinire , suferire si concesiune, si in cuvente superbe  puse la vedere cà ea au aceptatu propunerile mediatunei, panace totu in acelu minutu si-baté capulu dupa mediuloce, ca cum se impiedice efaptuirea loru . Ér candu gubernulu grecu pasí rapede spre afaptuirea propuneriloru aceptate, atunci  intelese Port’a, cà reu sia trasu séma sisi retrase cuventulu datu la Curtea vienese. Acum dupa siésa luni érasi suntemu acolo unde eramu inainte cu siésa luni. Fabricatele de chartia in urm’a desbinarei greco-turcesci venira in flore.


Sambata                                                                                                                 13 Septemvre 1847
                                                                   GRECIA
      POSTIA  grecesca cu epistole dein Atena cu datu pana la 29 aug. aduce inscientiare ,cumcà Griziotis, dupace is’au imprestiatu partezanii , cu intrarmati pucini fugí la Chios, unde si-vindeca bubele . Turcesculu consule in Atena capatà de la Porta demandarea, ca se se tiena gat’a  de drumu , si acest’a se dée de scire si celoru lalti consuli dein regatu. Gubernatorii provincieloru turcesci trebuíra se admonésca pe supusii greci locuitori in Districtele loru, ca in restempu de 20 dile sesi ée lumea in capu , déca de a ci’ncolo nu voru se fia supusi turcesci.


Blasiu, (Blaj) 1847
    Autori: Cipariu Timotei
    Organul Lumanarei, sambata, 13 decemvrie 1847, nr. L
       

E L V E T I A.
                                            
        URI se dede de buna voia, ̶  si Wallis. Despre acestu Cantonu dein urma se scrie, cum ca dedareai se templa in 29 nov. st. n. demanétia, dupa ce un corpu ca dein 600 capete statatoriu al Cantonului trecuse la ostea confederatiunei. Valisianii tramisera legati la generariulu Rilliet-Constant inscentiandui a lorusi supunere. Precum se spune, Jesuitele esîra si dein cantonulu Schwyz.
̶  Salis-Soglio generariulu ostei confederatiunei separate scapà in Mediolanu(Milano, Mailand).
̶  Dietʼa elvetica, in catu pentru spesele ostirei, concluse:  cá sele porte singure Cantonele rebelatorie. Spesele aceste panʼla 24 oct. crescuse la 3 milione, si pana la inchiarea cuprenderei va cresce la 5 milione de franci, adeca 2 milione fl. c. m. Dein acestea pana la 1 dec. Se indetorescu a plati un milionu, érʼ ce mai remane, mai tardîu, dupa cum se va statuí; panʼ atunci acele cantone voru stá ocupate. Asemenea si damnele cansate de ostea confederatiunei separate vori fi platíte de aceeasi confederatiune.


sâmbătă, 29 noiembrie 1847, Nr. XLVIII
ITALIA
 Diariulu de Roma, 1:13 noiembrie, scrie: Se vorbește în Patria nr. 65 unele luvruei ce au legătură cu demisia, ce se zice a fi dată de Em. Ferett Secretarul de Stat. Adevărul e că, acest prețios și prea bun ministru s-a rugat de un timp în coace și continuă să se roage de S. Sa, să binevoiască cu bunătate a-l scuti de greutatea cu care-l însărcinase după a sa blândețe și iubire. Și asta o face singurul motiv al sănătății sale, care nu suferă după situația sa de a petrece zile întregi fără de a face mișcare, ci e din lispa conservării și restaurării(refacerea sănătății). El va rămâne însă de acum încolo în minister.


sâmbătă, 4 octombrie 1847
RUSIA
Epistola din St. Pettersburg ce datează din 18 septembrie, înștientizează că împăratul prin Moscan a plecat în provinciile apropiate, și că în Kiew, Wosnesensk, Elisabethgrad etc. Trupele vor fi extrem de mustrate. Imediat, scrisorile rusești aduc înștiențarea despre răspândirea cultului din Astrachan către Saratoff și guvernarea centrului Împărăției.


O R G A n u l u
LVMINAREI.
Gazeta Beserécesca, Politica, e literaria.
Cu pré Gratiosa invoientia.
(I Noemvre.1847)

A N G L I A.
          LONDON,  7:  19  oct.  Lord J. Russél,  Cancelariulu Vistiariului si ministrulu comerciului acuprinsera o deputatiune dela negotiatorii dein Liverpool, care rogá pre guberniu, ca se ajute in ceva modru crisei de acum pecuniarie. Ci D. sa respunse, cum ca guberniului este asta cu totulu cu nepotentia. – Acćestu pasiu se facuse mai alesu in urmʼa acei spaimentatorie cercustari, ca banculu regescu de acolosi suspendù platirile, fora  de a voi banculu anglescu ai intende mana de ajutoriu.
          Scirile mai noue dein 10:  22 oct. aducu, ca banculu anglescu s´ar li determinatu a anticiþá  bancului dein Liverpool o suma de bani numerarì,  ci acėsta suma (50,000 p. st.) nu multu va se ajute. De aici jurnalele anglesci sunt plene de vaiete si prognosticaza Angliei un anu cu multu mai infioratoriu de catu celu trecutu pentru tute- trele regatele. De unde Times nu se indoiesce a  dice: „Ne pare reu, ca avemu de a spune, ci adeverulu trebue a se spune: tier´a e seraca. Asia, Anglia e seraca intru intie´esulu celu  mai grosu si mai pipaitu. Panʼ intrʼasta ora e fù despoiata de midilocele vietiei.  Ca se ne provedemu, cauta a ne desparti de aurulu nostru, si ne facemu datorίi cu tota lumea. Eta asta e ce se chiama, a fi seracu intru totu intielesulu cuventului. Omanetatea nationale inca mai immulti ȁcėsta lipse: noi nutriramu, in mai multe luni, mai  multe milione de omeni in Irlandia, care ne a custatu 10 milione p.  st. Deintrʼasta suma, 8 milione erau luate impromatu. Subtu influienti´a  acestui impromatu, tote fondurile se despretini-ra,  si spesele  aceste straordinarie scracira natiunea anglésca.“
            London,  11:  23 oct. Se graiesce, ca regin´a ar fi chiamatu pre Sir. R.  P e e l,  sei increda crearea altui ministeriu, altii dicu, cá numai sei cera suatulu intre aceste critice cercustari, ci a nevoe se pote crede, ca Peel va fi asia de desinteresatu, catu se scrie un receptu numai gratis. Adeveru e atat´a, cå Sir R. Peel fű  chiamatu in palatiulu de Windsor.


De la Redactiune.

Cu acestu numeru, incheiandu, adaugemu si Numele DD-loru Abonati pre
acestu anu, de si mai tardìu de cum apromésemu, ci cu atatu mai
indeplenitu, dein care causa amu si intardìatum. De odata repetiendune
sincer’a nostra mulṫiemita atatu aceloru DD. catu si benevoitoriloru nestri
Colectori, pr. D. Aug. Tr. Lauriani Bucuresti; Red. Albinei rom. In Jasi si a
Gazetei de Trans. in Brasiou; D. C Papfalvi Vic. In Haczegu; D. Ales. Sulutz
Vic. in Simleu; D. Const. Molnar, Protopopu gr. c. Belgradu. D. Gr. Mihali
Protop. Zlatna; D. Mich. Krisan, VProt. Reginu; D. Jos. Selagian Canon. gr.
r. Oradie M. D. Ales. Gavra Prot. Arad, D. Dem. Teodori in Lugos; etc. etc.
Pre carii de odata-i rogamu, si de aici inainte a ne conserbá aceeasi multu
pretiuita ajutorentia.
Blasiu, 26 Dec. 1847.
T. Capariu mp. Canon. Cancell.
Red. premariu.


F R A N C I A.

Procesulu scandalosu, ce cure in Camara Pariloru, si atatʼa sensatiune destépta in lume si in Gazete, amenitia a avé un capetu tragicu.
Jurnalulu des Debats de Marti 13 jul. st. n. scrie dupa Gazeta de tribunale dein aceeasi dî:
„Eri séra, luni, la optu ore si giumetate, o detunare se audî intr’un’a de camarile ce sunt ocupate, in cas’a de dreptate a palatiului numitu Luxemburg, de tradusii inaintea Curtei Pariloru. Pazitorii alergara numai de catu in camar’a, de unde esise sunetulu,- si acésta camara erá a (exministrului) Teste.
„D. Teste cercase a se ucide tragundu un pistolu: arm’a fuse pusa de indreptulu animei; ci lovitur’a, reu indreptata, nu facù de catu o sdrobitura crancena, si globulu nu strabatù. Ajutoriu se déde numai decatu Dlui Teste.
„Prefectulu politiei se infaciosià curundu in cas’a de dreptate a Luxemburgului, unde ajunsese Comisariulu de politia a patrariului, D. Monval. Procuratoriulu generariu inca se aratà la inchisoria; si un protocolu se facù de acésta intemplare.“
Teste, mainainte ministru, acum presidentele celui mai inaltu tribunalu judecatorescu, a Curtei de Casare si Paru Franciei, e acusatu, cà ar fi vendutu un privilegiu de baia de sare la 1843 pentru 80,000 frânci, impreuna cu generariulu Despans-Cubières ca agentele unei societati, Pellapra capulu Cancelariei ministrului ca midilocitoriu, si Parmentier unulu de intre Capetele societatei. Pellaprá citatu a stá inaintea Camarei pre 8 juliu, candu se incepù procesulu, fugí, ci ginere-seu, principele de Chimay, scrise cà se va intorce, care inca nu se intemplà. Acestu procesu cu episodiurile lui, si alte scene mai multe decurundu intr’ambe Camarile cu imputarile cele mai grele de coruptiune, agita tote animele in Francia cu o intaritare, caria nu ise afla esemplu asia lesne.

I T A L I A.

ROMA, 3 jul. st. n. Un circulariu cu datulu 17 jun. st. n. se tramise in 5000 esemplarie la tote deregatoriele sufletesci ale crestinetatei catolice. Ocasiunei dedera esperientiele, ce le facú S. Sa in visitele sale canonice pe la institutele spirituale, de unde circulariulu se si pote socotí ca un pasiu momentosu spre reform’a prentiloru regulari. Du pre acelu momentu S. Sa adause o comitiva in numele seu, care de alte date facea numai Secretariulu Statului.                                                              	Roma, 6 jul. In sér’a trecuta Cardinale Secretariu al Statului publicà un edictu, prein care mai antâiu in Roma, mai apoi si in provincie, se redica o militia de garda nationala séu cum S. Sale mai place a o numí: cetatiana. Normele fundamentale ale acestui institutu sunt: 1) Gard’a cetatiana va stá dein toti cetatianii Romei, inca si dein acei straini carii siau castigatu pe calea legei dreptulu de a avé statoria locuentia in Roma, si unii si altii dela 21 pana 60 de ani al vietii. 2) Preutii si militarii in activitate sunt dispesati dela servitiulu cetatianu. 3) Toti posesiunatii, proprietarii, negotiatorii si prefectii negotialoru industriale se tienu de garda. 4) Aceeasi indetorire au fii acestoru dein urma, carii vietinescu in cas’a parentésca, si au etatca prescrisa in puntulu antaiu. 5) Intr’asemenea indetoriti sunt Invetiatii si Artistii, deregatorii publici si privati cu salariu, si maiestrii de manufapture. 6) Scutiti de acestu servitiu sunt sierbitorii, manufapturarii, dilerii si toti carii au vre o maiestria sordida si lapedata. 7) Scutiti sunt si toti rarii nu au purtare nemaculata publica au privata, neci potu sesi documenteze aplecarea catra guberniulu pontificiu. 8) In catu pentru scutirea de la acestu servitiu, de totu au pana la un tempu, pentru nepotentie corporale au dein cautarea sanetatei se voru obserbá legile statorie. 9) Gard’a cetatiana va stá dein 14 batalione, asia catu toti barbatii deintru o regiune voru formá un batalionu. 10) Formarea roleloru de chiamare se va increde unei deputatiuni de cetatiani buni si cunoscatori alesi de guberniu; acestia se indetoréza a trage dein list’a sufleteloru numele tuturoru personeloru calificate dupa punturile cinci de antaiu si ai scrie intru o rola conforme. 11) Rolele aceste se socotescu ca inchise, inse reserbanduse indreptarile ce consiliulu mai inaltu dein deregatoria au la rechiamarea altor’a are de a face. 12) Catu mai curundu se va publicá un regulamentu speciale spre  organizarea gardei. 13) In togm’a acestoru norme, ce frumosu adeverescu increderea S.lui Parente intru amorea supusiloru sei catra a sa santita persona si ordulu publicu, voru urmá prescrise necesarie si pentru provicie. Roma, 5 jul. 1847. Cardinale Gizzi.                     Dupa ce asta publicatiune se afipse pre palatiulu Datariei, numai de catu se radicà un mare jubilu. Multiemea se luà catra Quirinale, ci curundu érasi se turnara inapoi in tota tacerea, audiendu dein doue persone insarcinate, cum ca Pap’a nu se ar aflá prea bine si doresce repausu.
Roma, 7 jul. Cardinalele Gizi, cerù demisiunea si o dobendí. Urmatoriu in Secretariatu se desemneza ca fora indoiéla Cardinalele Feretti. Caus’a retragerei e dice a fi radicarea gardei catatiane in contr’a voei sale.

Revista ORGANULU LUMINAREI
Numărul XXIX, 19 Juliu. 1847
Redactori: Timotei Cipariu, I.I. Mány,  A. Pumnul.


